Într-o zi, o fetiță blondă pe nume Patricia a plecat împreună cu mama ei în orășelul de Crăciun. Pe măsură ce se plimbau pe ulițele frumos împodobite, aerul era plin de miros de ciocolată caldă, punch parfumat și tot felul de dulciuri. Căsuțele luminate forfoteau de oameni bucuroși, care se bucurau de adevărata atmosferă de sărbătoare.
Continuați să citiți →
Era o sâmbătă rece. Orașul era acoperit de o mantie albă, iar prin ferestre se zăreau ici-colo brăduți împodobiți și strălucitori. Copiii se dădeau cu săniuțele sau construiau din zăpadă tot felul de minuni. Gicu și surioara lui, Sandra, au ieșit în fugă din casă, în curte, îmbrăcați gros până peste urechi. Zăpada pufoasă le acoperea curtea ca o uriașă pătură albă, strălucind în lumina soarelui. Cei doi frățiori erau hotărâți să facă din zăpadă ceva cu totul special.
Continuați să citiți →
Odinioară, într-un mic orășel, trăia un băiat pe nume Adam, care își dorea nespus să vadă întreaga lume. Dar era încă un copil, iar părinții lui nu aveau bani de prisos.
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată, dincolo de șapte munți și șapte văi, o pădure mare și deasă. Nu era însă o pădure obișnuită. În această pădure trăiau animăluțe care știau să vorbească. Era o pădure fermecată, despre care oamenii nici nu știau.
Continuați să citiți →
Era o dimineață rece de decembrie, iar școala se apropia încet de sfârșitul anului. Mai erau doar câteva zile până la vacanță, iar clasele se transformau deja în peisaje magice de Crăciun. Peste tot se vedeau desene cu sclipici, decorațiuni colorate și brăduți frumos împodobiți.
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată o fermă unde animalele trăiau fericite și liniștite. Fermierul avea mereu grijă de fermă cu responsabilitate și își dorea ca animalelor să le fie bine alături de el.
Continuați să citiți →
Era noapte, iar din cer se cădeau fulgi mari de zăpadă albă, ca niște pene strălucitoare. Pământul era deja acoperit cu o pătură groasă de nea, care creștea pe măsură ce ningea. Copacii, casele și acoperișurile erau împodobite cu luminițe sclipitoare, iar prin ferestre se zăreau brăduți frumos împodobiți și ornamente colorate.
Continuați să citiți →
Era începutul lunii decembrie, iar domnul Toamnă își lua încet rămas-bun de la lume. Aerul devenise mai rece, iar străzile începeau să se îmbrace în straie de sărbătoare: ghirlande colorate, luminițe sclipitoare și vitrine pline de ornamente de Crăciun. Copiii așteptau cu sufletul la gură să vină Moș Crăciun și să vadă ce cadouri le va aduce sub brăduț.
Continuați să citiți →
Coloratul domn Toamnă își lăsa încet haina ruginită și bogată. Frunzele, odinioară roșii, aurii și arămii, zăceau acum pe pământ ca un covor moale, iar briza blândă se schimba treptat în vântul rece al doamnei Iarnă, care aducea cu ea primii fiori de gheață. Dar ziua aceea de noiembrie era diferită la școală: elevii nu au avut lecții obișnuite, ci au plecat cu învățătoarele și învățătorii lor într-o mică excursie în parc, ca să se bucure de ultimele clipe ale toamnei.
Continuați să citiți →
A fost odată ca niciodată un regat ascuns, diferit de toate cele pe care le cunoaștem noi. Nu era pe pământ, ci sub ape, adânc, departe de lumea oamenilor. În acest tărâm albastru, pe un recif de corali strălucitori, trăiau creaturi nemaivăzute: pești cu solzi colorați ca pietrele prețioase, căluți de mare care pluteau ca niște visuri și sirene minunate – Aurelia, Luna și Marisa.
Continuați să citiți →
A fost odată o lume fermecată, care se numea Țară Nețară. În această lume fermecată nu trăiau doar oameni, ci și vrăjitori, înfricoșători vârcolaci sau micuții spiriduși prietenoși. Vrăjitorii chemau ploaia în zilele lungi de secetă, îi vindecau pe cei bolnavi și vegheau alături de cavaleri la siguranța zidurilor regatului. Regele Florin și fiii săi, prinții, nu trăiau doar în bogăție și glorie, ci erau de ajutor tuturor oamenilor și ființelor din împărăția lor.
Continuați să citiți →
Kedysi dávno žil raz jeden statný muž. Bol to kupec, ktorý mal vždy dostatok dobrého tovaru a na trhu sa mu darilo. Bol to šťastný chlap, mal prekrásnu ženu a vybudoval dom obrovský ako zámok.
Continuați să citiți →
Era ziua dinaintea vacanței de toamnă. Orașul era împodobit cu dovleci sculptați și frunze căzute, iar clasele din școli purtau și ele straiele toamnei. Ferestrele erau decorate cu frunze colorate, clasele cu omuleți din castane, dovleci pictați și chiar câteva schelete haioase. În acea zi, la școală urma spectacolul de toamnă.
Continuați să citiți →
A fost odată un lup curajos pe nume Lupic. El se plimba mândru prin pădurea deasă, urla la lună și se juca alături de haita lui. Totuși, era un lucru de care Lupic se temea foarte tare: albinele.
Continuați să citiți →
A fost odată un om și soția lui, care aveau împreună doi copii minunați. Pe fiul lor Tom și pe fiica lor Anca. Trăiau modest într-o căsuță mică la marginea orașului dar, chiar dacă nu aveau prea multe, se bucurau din suflet de copiii lor.
Continuați să citiți →