Salut! Mă numesc Ruela și sunt un unicorn. De fapt, sunt o fată unicorn. Astăzi mă mut cu noul meu stăpân într-o casă nouă. Este un vrăjitor care are deja doi unicorni în pădurea sa magică. Abia aștept să-i întâlnesc! Sunt sigură că ne vom împrieteni imediat și vom deveni o echipă grozavă.
Continuați să citiți →
A fost odată un lup temut de toate animalele din pădure. Lupul era un vânător feroce și nimeni nu îndrăznea să se apropie de el. Într-o zi, după ce a devorat un iepure, un os i s-a blocat în gât. Oricât a încercat, nu a reușit să-l scoată. Disperat, a început să strige după ajutor, dar niciun animal nu s-a încumetat să-l ajute, de teamă să nu fie următoarea victimă.
Continuați să citiți →
A fost odată o vulpe care, de obicei, se bucura de orice găsea. Într-o zi, trecând pe lângă o vie, a zărit niște struguri mari și frumoși, care tocmai se coceau. Boabele lor pline și lucioase îi făceau poftă doar privindu-le.
Continuați să citiți →
Într-o pădure trăiau un iepure și o țestoasă. Iepurele se lăuda mereu că este cel mai rapid animal din întreaga pădure, în timp ce țestoasa era cunoscută drept cea mai lentă. Adesea, iepurele o lua în derâdere:
Continuați să citiți →
A fost odată un leu puternic, regele animalelor. Într-o zi, acesta dormea liniștit sub un copac, la umbră, când un șoricel mic i-a trecut peste cap. Șoricelul l-a gâdilat între mustăți, trezindu-l pe leu din somn. Furios, leul a sărit în picioare.
Continuați să citiți →
Pe o pajiște verde, unde înfloreau multe flori frumoase, trăiau doi tauri. Și aceștia se luptau mereu, încercând să se alunge unul pe celălalt de pe pajiște. Animalele din jur le priveau lupta. Iepurii săreau de emoție, veverițele încurajau taurii din ramurile înalte ale copacilor, doar oile rumegau liniștite iarba și nu păreau prea interesate de luptă.
Continuați să citiți →
Șoarecii din casă trăiau într-o frică constantă de pisică. De aceea, într-o zi, un tânăr șoricel a convocat toți șoarecii din zonă pentru a le prezenta planul său, pe care l-a conceput singur. Era un plan pentru a scăpa de frica de pisică.
Continuați să citiți →
Într-un iaz trăiau câteva broaște. Le mergea foarte bine acolo, nu le lipsea nimic, așa că au început să se plictisească și să inventeze tot felul de prostii. Atunci le-a venit ideea că ar trebui să aibă un rege. Imediat au început să oacăne tare, pentru a atrage atenția zeului Dia.
Continuați să citiți →
A fost odată un iaz în care trăiau broaștele. Trăiau o viață liniștită, nu le lipsea nimic, dar vara le era foarte cald la soare. Vara se ascundeau la umbră și în noroi, iazul nu se usca niciodată complet. Într-o vară a fost foarte cald, dar totuși le-a rămas o băltoacă din iaz unde se puteau ascunde de razele soarelui. Și când a venit furtuna de vară, iazul s-a umplut din nou.
Continuați să citiți →
Când dimineața răsare soarele și luminează întreaga lume, pe cer apare ceva special: un nor mic și pufos, asemănător cu vata de zahăr. Ceilalți nori sunt albi sau albăstrui, dar acesta are o nuanță rozalie, pentru că este magic. Pe el locuiesc două personaje de poveste – zânele bune Dominica și Daria.
Continuați să citiți →
Dincolo de nouă sate și nouă păduri, se întinde un câmp special. Pe acest câmp cresc flori înalte, galbene și vesele, care se rotesc după soare. Este un câmp de floarea-soarelui. Dar aceste flori sunt deosebite nu doar prin frumusețea lor, ci și pentru că pot vorbi. Sunt înțelepte și întotdeauna știu să dea sfaturi bune.
Continuați să citiți →
Când întreaga pădure este cufundată în întuneric și pe cer apar luna și stelele, vine noaptea. Toate animalele din pădure se retrag în vizuinile și adăposturile lor, pregătindu-se de somn. Trebuie să-și recapete forțele pentru ziua următoare. Totuși, există și animale care își încep ziua odată cu lăsarea nopții. Ziua dorm, iar când amurgul se apropie, se trezesc, își deschid ochii mici și își încep viața de noapte.
Continuați să citiți →
Era vacanță, soarele strălucea afară și băiețelul Matei nu știa cu ce să se mai joace. Astăzi s-a jucat deja cu toate – cu mașini, cu lego, a mers pe trotineta, a sărit șotronul, s-a legănat pe leagăn, a alunecat pe tobogan și de fapt nici nu și-a mai amintit de toate. Ar vrea foarte mult să joace un joc de memorie cu mama lui, dar ea pregătește prânzul. După aceea, va juca cu Matei. Abia aștepta. Dar ce va face până atunci?
Continuați să citiți →
Orașul Bântuici era încă acoperit de un strat de zăpadă, care se topea încet, pe măsură ce primăvara își întindea încet mâinile și alunga iarna rece dincolo de dealuri. În acea dimineață, zăpada arăta însă diferit. Când fantomele cu dinți ascuțiți s-au trezit dimineața, în loc de plapuma albă, au văzut zăpadă portocalie și murdară. Și pentru că fantomele sunt obișnuite să sperie oamenii și nu pe ele însele, s-au speriat foarte tare.
Continuați să citiți →
Departe de satul nostru era un circuit de curse. În fiecare an se organizau acolo curse de mașini. Acolo mergeau cele mai bune mașini de curse pe care le-a văzut cineva vreodată. Viteza lor era incredibilă. De fiecare dată, mulți oameni veneau să le vadă. Toți urmăreau și încurajau de pe scaunele lor favoriții. Aproape de pista de curse erau și alte mașini decât cele de curse. Era parcată acolo o mașină de pompieri mai mică și o ambulanță. Dar mașina de pompieri era foarte nefericită.
Continuați să citiți →